Umbria

Mimesis:

Şi nime-n lume nu te-aude, nu te vede,

Şi nimenea în secol nu te-ar crede,

De-ai exista.

 

 

Eu iar te strig,

Devorator de Ore - şi ştiu, -

Doar visu-ţi îmi răspunde

Din somnul greu de oameni

- Străini şi trecători - în lumea

Istovitor de lungă şi pustie.

 

În apa-nvolburată a tăcerii

Sub proră-n abanos cioplit în briza rece,

Veghează-un chip amar de Pythie

Însingurată-n voalul negru

Ce ascunde - lume sărată.

 

Încă o zi se duce după alta

Rotind în ceruri stele arse şi uitate

Ce au purtat, odată, în legendă,

Lume hoinară - lumi hoinare.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mîna stîngă a întunericului

Lacăte carnivore

Alcor (..)