Alcor (.)

Mimesis:

(Frigul: o stare de spirit.)

 

 

Sfere-perechi dansează-n stînca

Tăiată-n străzi crescute

Din zile preschimbate-n flori

Ce s-au deschis - sfioase -

În umbra viselor de sticlă

 

Încă o lume ne trimite

Însemn crestat în inimă de stea

Din lumea iute şi fierbinte

Ce-nchide-albastre-inimi

Ascuţite.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mîna stîngă a întunericului

Mimesis: "Se poate discuta oricît Despre imaterialitatea lumii materiale; Şi infinit mai mult despre materialitatea Oricărei lumi imateriale.     Prin mască-ntunecată de lumină ne ascunde Cel-care-arde-în-cenuşă-necuvinte; Din galerii tăiate de-inimile aspre Atîrnă colţi crescuţi din ziduri efemere De stîncă împletită cu plînset şi durere   Prin noaptea grea de umbre plumbuită Cu vechi ideograme - un semn crestat - Este o altă poartă spre lume neştiută   lar cercul răzuit cu silex ascuţit de cuarţ În lacrimă sărată ne arată - lumea visată.
Citiți mai multe

Lacăte carnivore

Mimesis: Înlănţuite stele în zale argintate Dansează-n cerc închis - Din mare înspre rază Prin lacăt zăvorît Cu şapte chei tăiate În diamant din stele Coboară bocitoare Cu mantia scăldată De raze aurii - Din valuri de corali Îngînă cîntece de jale Sirene despletite Cu negre şi albastre Inele de mărgean Este doar ora-n care Se schimbă sensul Lunii În sala-ntinsă de tăcere A Soarelui ce se roteşte - Neştiut - în jurul Lumii.
Citiți mai multe

Alcor (..)

Mimesis: Nici îngeri şi nici demoni nu au fost, Ci altceva decît cuvîntul din pămînt Poate închide-n sine.     Lumina zilei rostul nu şi-l are În marginea ascunsă a Lunii Dinspre soare-nu-răsare, Unde, fără odihnă, Se aruncă-n luptă Aripi-fiare-răpitoare Cu ochi destin-necruţători De lume mult prea strîmtă.             O altă lume ne trimite           Semn încrestat în inimă de stea           Cu spaime-nopţi şi inimi arzătoare           În miezul strîns de nefiinţă.
Citiți mai multe